Viu sau…nu?

Standard

3710067003_6bd23ea624_m

Am auzit de curand despre un sidrom foarte interesant si pentru ca nu puteam baga mana in foc ca este adevar sau fictiune am folosit gugal la capacitatea maxima si cam asta am gasit.

Este denumit popular sindromul cadavrului ambulant sau mai stiinfic sindromul Cotard.

Cu ce se ocupa?Pai treaba merge cam asa…

Persoana afectata crede ca a murit si ca intreg corpul lui putrezeste, ca si-a pierdut sufletul sau un organ vital, uneori chiar sangele. Este un sindrom destul de periculos (asociat si cu paranoia culturala in anumite zone gen Haiti) deoarece victima se poate automutila pentru a demonstra ca a murit deja. S-au facut asocieri cu schizofrenia si tulburarile bipolare, dar poate aparea si in cazul unor leziuni ale creierului, in  depresiile psihice, in special la persoanele peste 60 de ani, alcoolism si foarte rar sifilisului sau leziunilor de lob parietal.In cazuri foarte rare, unele persoane se simt nemuritoare si au tentative de suicid.

Jules Cotard este un neurolog francez care a descoperit primul caz de boala, in anul 1800 si pe care l-a descris apoi. Pacienta lui nu credea in Dumnezeu sau in Diavol si simtea ca nu are anumite parti ale corpului. Un alt caz mai recent este din 1994, cand barbatul se infometa pentru ca era convins ca nu are stomac.

In anul 1996 este descris cazul unui pacient care a suferit o leziune a creierului , dupa un accident de motocicleta. Dupa ce a fost externat din spitalul din Edinburgh, a fost dus de mama lui in Africa de Sud. A trait cu cu convingerea ca a fost dus in iad (caldura!), ca a murit de septicemie (care fusese un risc in recuperarea lui) sau de SIDA (citise in ziar despre un pacient cu SIDA ce a murit de septicemie). Totodata, a mai crezut ca a imprumutat spiritul mamei lui, care il insotea prin iad.

Fiind o boala atat de rara, nu s-a descoperit inca un tratament. Incercarile cu terapie antipsihotica au esuat, iar in unele cazuri se pare ca a ajutat terapia electroconvulsiva.

Cred ca este una dintre bolile care te pun pe ganduri un pic,pana la urma cine decide ca suntem vii sau nu? Faptul ca ne trezim in fiecare dimineata si ne continuam vietile in mod normal?Cum ar fi ca maine sa te trezesti la fel,aceeasi ora,aceeasi casa dar sa simti ca de fapt ai murit pe parcursul noptii?

3 responses »

  1. Ideea ta de final m-a surprins, cred ca acum acel tip de boala dar cu o severitate mai redusa este depresia in sine; momentele in care omul isi pierde interesul pentru propria viata, propriul corp … se considera goi si poate cateodata doar sentimentul ca sunt morti nu ii ajuta, si atunci cazurile de depresie devin cazuri sinucigase. Oricum, nu am mai auzit de acest sindrom🙂

  2. In Haiti, oamenii sunt adusi si mentinuti in stadiul de zombi prin droguri…

  3. da intr-adevar …femeile sunt tinute pe post de sclave sexuale,barbatii pentru munca…ai vazut pe discovery un documentar legat de asta?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s